duminică, 13 noiembrie 2011

There and here...

Probabil că vă întrebaţi ce vreau să spun prin sintagma aceasta, THERE AND HERE. Ei bine, mă refer la modul în care se predă în străinătate şi la felul în care se predă aici, în dulcea noastră ţară.

http://www.vintagetooncast.com/v/viewvideo/29/ephemeral/a-is-for-atom  în acest clip este prezentată chimia, sub un alt aspect. Incitant, interesant, inedit. Cu siguranţă dacă mie mi-ar fi fost prezentată chimia aşa aş fi avut o cu totul altă părere despre această materie. Însă la noi în ţară se trece peste acest aspect şi se sare direct la îndesarea unor noţiuni, cât mai multe în capul elevilor. Ca să aveţi o imagine, un pitic (profesorul) cu un ciocan îndeasă in capul elevului întregul manual de chimie de clasa aVIIa. Şi dacă nu intră cum trebuie bate cu ciocanu fără nici o problemă. Cam aşa e în România. Iar profesorul uită că e important să îi spună copilului la ce foloseşte materia respectivă, în ce domenii de activitate e utilizată şi cât de importantă este sau nu pentru omenire. Dar piticul e pitic şi o ştie doar pe a lui...

După ce veţi viziona clipul, cu siguranţă modul de prezentare a unei materii, oarecaredin România, nu doar chimia, o să vi se pară cam fad (sau pentru a rămâne pe domeniul chimie, insipid, incolor şi inodor)!!!!
Eu una, cel puţin, cu părerea asta am rămas.

Ca o mica paranteza...





Am considerat ca ar fi indicat sa explicam de ce am ales ca subtitlu de blog cuvinte precum "psyche" si "personna".



Personna inseamna in greaca antica, "masca" si face referire la masca purtata de actori, atunci cand jucau o piesa. Astazi insa face referire la conceptul de personalitate, deoarece omul este suma a mai multe parti, un ansamblu de "masti" purtate in diferite contexte sociale. Deoarece tema aleasa de noi pentru acest proiect este chiar personalitatea, am considerat important sa alegem ca parte componenta a acestui blog conceptul prezentat si sa il si explicam. Interesant este faptul ca fiecare dintre noi porta o masca. Unii dintre noi au mai multe si poate ca mastile unor oameni se lipesc atat de bine, incat acestia nu mai stiu cine sunt cu adevarat. Omul se adapteaza, joaca un rol si poarta o masca; masca victimei, a celui ce cauta aprobare, a cuceritorului, etc.. Toti jucam pe scena asta mare numita viata la un moment dat un rol sau mai multe, toti purtam masti, important este sa nu uitam cine suntem cu adevarat. Asemenea actorilor de demult, nu trebuie sa uitam sa ne dam jos masca dupa ce cortina s-a lasat.





Al doilea termen, "psyche" face referire la frumoasa mitologiei grecesti, dar nu trebuie sa uitam ca acest cuvant inseamna suflet si face directa trimitere la termenul corespondent din psihologie. Tradus, din greaca, inseamna "viata", cu urmatorii termeni derivati: spirit, fantoma si sine (suflet).
In mitologia greaca termenul facea referire la Psyche, tanara frumoasa de care s-a indragostit Eros si care a trecut prin nenumarate greutati pana sa ajunga sa isi traiasca iubirea alaturi de Cupidon (Eros). De aici si asocierea cu sufletul. ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Psyche ) 


In ceea ce priveste psihologia si alte domenii apropiate, intalnim termenul de "psyche" in lucrarile lui Galenus, Aristotel, Franz B., etc.. (http://en.wikipedia.org/wiki/Psyche_(psychology) )
De fapt psyche reprezinta omul si obstacolele pe care le intampina de-a lungul vietii, experientele sale, linistea copilariei, zbuciumul tineretii si impacarea cu ultima etapa a vietii.





 


Imaginea alaturata reprezinta sarutul care a adus-o pe Psyche la viata, un fel de Alba ca Zapada. De fapt consider ca reprezinta puterea dragostei sincere, adevarate, de a salva suflete.










Nu am raspuns inca la ce inseamna personalitatea, oricum nu acesta era scopul postarii de fata, insa ne-am facut o idee despre ce inseamna aceasta si de vechimea subiectului. Ceea ce inseamna ca omul, impreuna cu personalitatea sa, reprezinta un ansamblu complex, studiat inca din timpuri stravechi, subiect inepuizabil, ce ridica adevarate controverse si dezbateri. Mai ales creativitate, lucru dovedit si de multitudinea de fatete imbracate de aceasta in decursul anilor trecuti si cu siguranta si a celor ce vor urma. Pentru mult mai multe informatii cu privire la acest subiect, nu ezitati sa consultati atat internetul cat si bibliotecile. Veti gasi online o multime de poze foarte frumoase pe subiectul Psyche-Eros. Merita privite, caci arta vindeca sufletul!



Extra... un filmulet ce explica ceva mai bine cateva din ideile prezentate mai sus.
















Pasul 2. Alegerea modelelor

O paradigma ar ramane doar la stadiul de teorie, in absenta unor modele dupa care sa se ghideze. Acestea, imbinate, formeaza baza procesului educational. Este esential sa stim ce model/modele sa alegem pentru a forma un tot unitar cu paradigma dupa care ne conducem.
Dupa cum am preceizat mai inainte, am ales sa ne ghidam si construim planul didactic dupa paradigma interpretativ-simbolica,asta inseamna ca vom alege in continuare, doua modele care sa ne eficientizeze "drumul" spre inima elevilor, deci spre dorinta lor  de invatare si acumulare de informatii, care sa le si foloseasca in viata. Noi trebuie sa punem bazele, iar ei sa dezvolte, adapteze si foloseasca ceea ce au invatat.


Modelele alese sunt:


- modelul empiriocentric;
- modelul sociocentric.


De ce le-am ales pe acestea si nu altele?!
In primul rand, pentru ca merg mana in mana cu paradigma dupa care dorim sa ne ghidam, formand o relatie de interdependenta si in al doilea rand, punand accentul pe individ/indivizi si experientele lor.


Dupa cum bine se subintelege, modelul empiriocentric se centreaza pe experientele empirice ale indivizilor, in acest caz ale elevilor, ajungand sa formulam definitii si teorii pornind de la particular, spre general. Vorbind din propriile experiente, copiilor le va fi mai usor sa inteleaga un concept, pentru ca se vor raporta intai de toate la ei, isi vor explica fenomenul, il vor trece prin sfera proprie, subiectiva, iar apoi se va formula o definitie general acceptata de clasa; dar si in conformitate cu realitatea obiectiva.


Modelul sociometric se refera la acele interactiuni care apar si se formeaza in cadrul grupului, potrivindu-se cu paradigma interpretativ-simbolica pentru ca face referire la acel "om social" pe care dorim sa il formam. Permitand interactiunile in cadrul grupului, ii invatam pe elevi sa se afirme, sa isi exprime punctul de vedere, sa interactioneze si sa coopereze.


Prin fuziunea acestor elemente ne dorim sa ne atingem scopul, acela de" a pune la dispozitia" elevilor un ansamblu de ore interactive, pline de talc, care sa se plieze pe nevoile lor, dezvoltandu-le abilitatile si formand oameni competenti, cu o baza solida de cunostinte, valori si abilitati.





Pasul 1. Alegerea paradigmei

Paradigma interpretativ-simbolica








Consideram ca aceasta paradigma este adecvata deoarece valorifica omul ca fiinta sociala si in acelasi timp, competentele acestuia. Ne propunem sa ne desfasuram activitatea de predare intr-o atmosfera degajata, promovand creativitatea elevilor in procesul de invatare; scopul nostru fiind acela de a forma persoane capabile de a putea face propriile alegeri.

Ne dorim ca invatarea sa se faca prin interactiune si prin dezvoltarea relatiilor interpersonale: elev-profesor si elev-elevi.
Ideea nu este de a "bombarda" copii cu o multitudine de informatii, ci de a le dezvolta capacitatea de a invata logic, de a fi creativi, sociabili si de a avea curajul sa se afirme. Nu rezultatul final este ceea ce conteaza, ci intreg procesul educational. De la inregistrarea informatiei, pana la modalitatea in care aceasta este pusa in practica.
Deoarece temelia acestei paradigme consta in competentele elevilor, avem in vedere abilitatile, cunostintele, atitudinile si valorile pe care acestia reusesc sa le construiasca in scoala. Omul, ca individ unic si autonom, sociabil si sigur pe sine, este ceea ce ne dorim sa formam.


Cu toate acestea, procesul invatarii este unul complex, care implica axarea pe o anumita paradigma, pentru indeplinirea unor scopuri propuse.Tinand cont de complexitatea acesteia, este aproape imposibil de a trata o tema anume numai din perspectiva unei singure paradigme. Tocmai pentru a facilita procesul didactic, este nevoie de o imbinare optima a diferite idei apartinand unor paradigme diferite, dar care, puse impreuna, duc la o eficientizare a invatarii. Ideea este de a transforma lectiile plictisitoare si grele de alta data, in unele placute si stimulante, o placere pentru elev. Vrem sa atragem copii, sa ii facem sa isi doreasca sa vina la scoala, nu sa o respinga sau sa treaca prin aceasta ca prin "furcile caudine".


In concluzie, ne dorim ca accentul sa cada pe calitate, pe nevoile elevilor si  pe necesitatea acestora de afirmare si formare, nu pe dorinta pedagogului de a transmite cantitatea de informatie "necesara", indiferent daca aceasta a fost sau nu inteleasa.